Eram treaza eram pe varful unui munte rece. Frigul imi strangea corpul . Cristalul de gheata imi patrundea pielea lasand sangele sa cada pe zapada pura. Inima imi incremenea la privirea lunii.Sentimentele nostalgice cutremurau pamantul. Umbra usacata pe care am facut-o asupra pamantului era singura dovada ca am fost acolo vreodata.
Stateam, nu clipeam, nu respiram.
Inceram sa realizez ce se intampla.
Mi-am muscat buza pana cand am simtit gustul sangelui.
Si-am ramas asa privin in gol o secuna,
Parasita de lume si de tot ce ma inconjoara.
Am resusit sa zambesc cand sufletul imi plangea
Candva credeam..
Candva simteam..
Candva iubeam..
Dar nu zambeam.
Constransa de un fir de ac.
Melodie pentru suflet si mar .
Imaginatie circulara fara context.
Capat de virgula .
Vid. Zambet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu